Comuna

GURA TEGHII – vatră de folclor

 

Comuna GURA TEGHII nu a strălucit niciodată din punct de vedere economic, dar numele ei este binecunoscut când se aminteşte de activitatea cultural-artistică, de potenţialul folcloric al zonei.

Creaţia populară şi-a păstrat fantezia şi culoarea, dăinuind peste veacuri prin amprenta specifică pe care i-au dat-o locuitorii de pe valea râului Bâsca Rusilei.

Asemenea realităţii au fost constatate şi consemnate de vârfuri ale culturii româneşti, printre care Al. Vlahuţă, Al. Odobescu, C.D. Ariecescu sau, mai târziu, cercetătoarea Elisabeta Moldoveanu-Nestru şi regretatul poet al timpurilor moderne, Marin Sorescu.

Cele două monografii care au văzut deja lumina tiparului (Gabriel Cocora –„La poalele Penteleului – Gura Teghii” şi Gheorghe Rusen  – „Bâsca – Penteleu. Aşa cum a fost”), precum şi cea rămasă în manuscris, cea a profesorului Pamfil Georgian, cuprind o bună parte din nestematele creaţiei populare întâlnite la GURA TEGHII.

Mândria cea mai mare a localnicilor rămâne, totuşi , ansamblu folcloric „Ciobănaşul”, emblemă a folclorului coregrafic buzoian timp de mai multe zeci de ani şi cu o prezenţă remarcabilă pe marile scene ale ţării, dar şi laureat, al unor festivaluri internaţionale.

Serbarea folclorică „Pe urme de baladă”, menţinută fără nici o întrerupere din 1970 şi până astăzi, cea mai veche manifestare de acest gen din judeţul Buzău este, fără îndoială, evenimentul spiritual cel mai aşteptat de către locuitorii acestor meleaguri. Desfăşurat în fiecare primăvară în ultima duminică a lunii mai, acest adevărat festival al cântecului şi dansului popular a intrat de mult atât în conştiinţa buzoienilor, cât şi în atenţia judeţelor vecine.

Ansamblu folcloric al copiilor „Ciobănaşul” – continuator al tradiţiei (formaţie de dansuri populare, grup vocal folcloric, grup de colindători) – înfiinţat în 1990 şi coordonat de prof. Baroian Filică.

Meşteşuguri tradiţionale: ţesutul, cusutul, dogăritul.